Blog

Un cuvânt poate schimba complet felul în care privim o procedură.

„Chimic” este unul dintre ele. Îl auzim lângă „peeling” și ne gândim imediat la ceva intens, riscant, poate prea mult pentru ten. Iar alternativa enzimatică pare, prin comparație, varianta sigură.

Adevărul este mai puțin dramatic și mult mai interesant.

Peelingul enzimatic și cel chimic nu se află pe o scală de la „blând” la „agresiv”. Sunt două mecanisme diferite de exfoliere, fiecare cu logica, avantajele și limitele lui. Iar cuvântul „chimic” nu descrie o singură substanță care acționează la fel pe orice ten, ci un întreg univers de combinații: acizi diferiți, concentrații diferite, valori de pH diferite și ingrediente care pot susține hidratarea, calmarea sau uniformizarea aspectului pielii.

Tocmai de aceea, un peeling nu se judecă după cuvântul „acid” de pe etichetă și nici după procentul scris mare pe ambalaj.

Se judecă după formulă și după tenul pe care ajunge.

Două cliente pot avea aceeași nevoie, dar un ten complet diferit. Una are bariera cutanată intactă, cealaltă e sensibilizată de o rutină prea intensă. Una își protejează pielea de soare, cealaltă se expune zilnic. Una e obișnuită cu exfolierea, cealaltă vine la prima procedură. Același produs, același timp de contact și același protocol nu vor avea niciodată același efect în cazul amândurora.

Un specialist bun știe asta. De aceea nu pornește de la întrebarea „Este peelingul chimic prea agresiv?”, ci de la una mult mai precisă:

„Este acest peeling potrivit pentru acest ten, în acest moment și în acest protocol?”

În răspunsul la această întrebare stă toată diferența dintre un peeling aplicat după o schemă standard și unul folosit cu adevărat corect. Iar ca să ajungem acolo, trebuie să începem cu începutul: ce se întâmplă, de fapt, în piele atunci când o exfoliem.

Ce înseamnă, de fapt, exfolierea?

Stratul exterior al pielii, stratul cornos, este format în principal din corneocite – keratinocite care și-au încheiat procesul de diferențiere – unite între ele prin corneodesmozomi (structuri proteice de legătură) și printr-o matrice lipidică intercelulară.

În mod normal, corneodesmozomii sunt degradați treptat de enzime proprii pielii, iar corneocitele se desprind printr-un proces fiziologic numit descuamare.

Peelingurile accelerează și controlează acest proces.

Scopul nu este să îndepărteze „cât mai multă piele”, ci să producă o exfoliere controlată, al cărei mecanism și profunzime depind de agentul utilizat, formulare, concentrație, pH și protocol.

De aceea, intensitatea unui peeling nu ar trebui judecată după cât de mult se cojește pielea după procedură.

O descuamare vizibilă nu este obligatoriu semnul unui peeling mai eficient, iar absența ei nu înseamnă că exfolierea nu a avut loc.

Eficiența depinde de mecanism, formulare, concentrație, pH, timpul de contact și particularitățile pielii.

Peelingul enzimatic: exfolierea prin enzime

Peelingurile enzimatice folosesc enzime proteolitice (proteaze), care acționează asupra proteinelor implicate în coeziunea corneocitelor.

Fruit Peeling

În cazul Fruit Peeling, formula se bazează în principal pe:

• papaină, enzimă obținută din papaya (Carica papaya);
• bromelaină, enzimă obținută din ananas (Ananas comosus); 
• acid malic;
• extracte și concentrate de fructe;
• pantenol;
• vitamina E.

Papaina și bromelaina hidrolizează anumite legături peptidice, adică descompun proteinele în fragmente mai mici. Astfel contribuie la desprinderea controlată a corneocitelor de la suprafața pielii.

Literatura de specialitate descrie potențialul exfoliant al acestor enzime, însă există mai puține studii clinice decât în cazul acizilor utilizați tradițional în peelinguri. Activitatea enzimatică depinde de pH, temperatură și stabilitatea formulei. 

Ce înseamnă asta practic?

Un peeling enzimatic poate fi o alegere potrivită atunci când obiectivul principal este o exfoliere superficială, mai delicată, în special pentru pielea sensibilă, fină, uscată sau normală.

În formula Fruit Peeling, enzimele nu acționează însă singure.

Produsul conține și acid malic, un alfa-hidroxiacid (AHA), iar formula include ingrediente cu rol hidratant și calmant, precum pantenolul și vitamina E.

Așadar, Fruit Peeling nu este un peeling „100% enzimatic” în sens strict. 

Este mai corect să vorbim despre un peeling cu acțiune enzimatică susținută de o componentă acidă.

Peelingul chimic: de ce „chimic” nu înseamnă „agresiv”

Aceasta este probabil cea mai importantă idee a articolului.

Toate reacțiile biologice sunt, într-un anumit sens, chimice.

În cosmetică, însă, prin „peeling chimic” ne referim la aplicarea unor substanțe exfoliante – cel mai frecvent acizi – care reduc în mod controlat coeziunea dintre celulele stratului cornos.

AHA-urile precum acidul glicolic, lactic sau malic sunt utilizate tocmai pentru exfolierea superficială.

Dar efectul lor nu este determinat doar de faptul că „sunt acizi”.

Contează enorm:

concentrația + pH-ul + forma chimică a acidului + vehiculul formulei + timpul de contact + numărul de straturi + particularitățile pielii.

Un concept esențial este cel de acid liber. Un acid se află în formulă parțial în formă liberă (nedisociată), care pătrunde în stratul cornos, și parțial în formă disociată. Proporția dintre ele depinde de relația dintre pH-ul formulei și constanta de aciditate (pKa) a fiecărui acid. De aceea, două produse cu aceeași concentrație pot avea intensități foarte diferite. 

Acidul glicolic

Acidul glicolic este cel mai mic AHA (masă moleculară aproximativ 76 g/mol), ceea ce îi permite să pătrundă relativ ușor în stratul cornos.

Într-un peeling, această caracteristică poate fi folosită pentru a obține o exfoliere mai intensă decât în cazul unor formule mai blânde.

Tocmai de aceea, acidul glicolic trebuie controlat prin formulare și protocol.

În gama Alissa Beauté, Intensive Chemical Peeling combină acidul glicolic cu:

• acid mandelic;
• acid malic;
• acid fitic;
• acid ferulic;
• gluconolactonă.

Formula nu se bazează pe un singur mecanism. Combină AHA-uri, un polihidroxiacid (PHA) și acizi cu rol antioxidant: acidul ferulic, un antioxidant de origine vegetală, și acidul fitic, cu proprietăți antioxidante și de chelare.

Acidul mandelic

Acidul mandelic este tot un AHA, însă are o moleculă de aproximativ două ori mai mare decât acidul glicolic (masă moleculară aproximativ 152 g/mol) și o structură lipofilă, datorită inelului aromatic.

Masa moleculară mai mare și proprietățile fizico-chimice ale acidului mandelic contribuie la o penetrare cutanată diferită de cea a acidului glicolic și stau la baza utilizării sale în formule destinate inclusiv pielii cu acnee sau cu toleranță redusă

Există studii clinice care au evaluat peelingurile cu acid mandelic la persoane cu acnee și pete post-acneice. Într-un studiu comparativ, peelingurile cu acid glicolic, cu acid salicilic-mandelic și cu acid fitic au dus la îmbunătățirea aspectului leziunilor acneice și al petelor post-acneice. Rezultatele se referă la protocoalele din studiu, nu la un anumit produs. 

Acest lucru explică de ce acidul mandelic apare în mai multe dintre formulele prezentate în acest articol.

Gluconolactona

Gluconolactona este un PHA (polihidroxiacid).

PHA-urile sunt înrudite cu AHA-urile, dar au molecule mai mari și mai multe grupări hidroxil. De aceea pătrund mai lent și acționează mai superficial. În plus, au proprietăți umectante, adică atrag și rețin apa în piele.

Gluconolactona apare în Intensive Chemical Peeling, în Carbon Peeling 10% și în Chemical Peeling 40%.

Este o alegere potrivită pentru formulele în care exfolierea trebuie combinată cu o toleranță mai bună.

Prin urmare, când vedem pe etichetă „acid”, nu ar trebui să punem toți acizii în aceeași categorie.

Acidul glicolic, mandelic, lactic, malic și gluconolactona nu sunt echivalente.

Au structuri diferite, proprietăți diferite și pot fi utilizate în formule cu obiective diferite.

Carbon Peeling 10%: nu este „doar un peeling cu cărbune”

Denumirea poate induce în eroare.

Carbon Peeling 10% combină cărbunele activ cu mai multe ingrediente exfoliante:

• acid lactic;
• acid succinic;
• acid mandelic;
• gluconolactonă.

În plus, formula conține glicerină, unt de shea și aloe vera.

Vorbim, așadar, despre o formulă în care exfolierea acidă este echilibrată de ingrediente emoliente și hidratante, iar cărbunele activ completează conceptul de purificare a pielii.

Acidul lactic este un AHA care, pe lângă exfoliere, contribuie la menținerea hidratării pielii, fiind un component natural al factorului natural de hidratare (NMF). Acidul mandelic aduce o exfoliere mai lentă și mai uniformă, iar gluconolactona completează formula prin mecanismul PHA.

Acest tip de formulare arată de ce nu este suficient să judecăm un peeling după un singur ingredient de pe etichetă.

Chemical Peeling 40%: o distincție importantă

„40%” poate suna intimidant.

Pentru a evalua un peeling trebuie să știm ce reprezintă procentul, pH-ul formulei, forma acidului și protocolul de aplicare.

În cazul Chemical Peeling 40%, 

 Formula conține:

• gluconolactonă;
• acid lactic;
• acid glicolic;
• acid mandelic;
• acid tranexamic;
• acid hidroxifenoxipropionic;
• Tetrapeptide-30;
• betaină.

Așadar, acel „40%” nu înseamnă „40% acid glicolic”.

Este o formulă complexă, în care exfolierea este combinată cu ingrediente utilizate pentru uniformizarea aspectului tenului (acid tranexamic, acid hidroxifenoxipropionic, Tetrapeptide-30) și cu betaină, un ingredient cu rol hidratant care susține toleranța pielii.

Producătorul indică pentru acest produs un pH de 2,5–3,5.

Aici apare o regulă foarte importantă: un pH mai mic crește proporția de acid liber și poate intensifica exfolierea, dar nu poate fi interpretat separat de concentrație și de restul formulei.

Tocmai de aceea, un peeling profesional nu trebuie ales sau aplicat exclusiv după procentul înscris pe ambalaj.

Ce rol are acidul tranexamic într-un peeling?

Acidul tranexamic este una dintre componentele interesante ale Chemical Peeling 40%.

Este un derivat sintetic al aminoacidului lizină, cercetat în special în legătură cu pigmentarea neuniformă a pielii, inclusiv melasma.

O meta-analiză și revizuire sistematică a studiilor randomizate a evaluat utilizarea acidului tranexamic în melasmă și a găsit dovezi privind eficacitatea sa. Rezultatele trebuie însă interpretate în funcție de forma de administrare (orală, topică sau intradermică) și de protocolul folosit, și nu reprezintă o revendicare privind efectul unui produs cosmetic. 

Într-o formulă de peeling, acest ingredient schimbă puțin perspectiva: nu mai vorbim doar despre îndepărtarea celulelor moarte, ci despre o formulă construită pentru mai multe obiective, inclusiv exfolierea și uniformizarea aspectului tenului.

Mandelic Acid: un peeling cu bază emolientă

Mandelic Acid are o formulă diferită de peelingurile clasice. Nu este o soluție acidă, ci o textură bogată în emolienți, care conține gluconolactonă, acid lactobionic, acid mandelic, acid fitic și acid malic.

Această combinație îl face versatil. Acidul mandelic, cu pătrunderea sa lentă și uniformă, alături de doi polihidroxiacizi (gluconolactona și acidul lactobionic), asigură o exfoliere controlată, în timp ce baza emolientă înmoaie stratul cornos și susține confortul pielii în timpul procedurii.

În practica noastră de salon, îl folosim ca peeling în proceduri de îngrijire potrivite pentru mai multe tipuri de ten. Textura emolientă îl face util și în pregătirea pielii pentru extracția comedoanelor.

Un protocol alternant pentru pielea predispusă la acnee

Pentru pielea predispusă la acnee, alternăm Carbon Peeling 10% cu Mandelic Acid.

Cele două formule se completează. Carbon Peeling 10% combină acidul lactic, succinic și mandelic cu gluconolactona și cărbunele activ, pentru exfoliere și purificare. Mandelic Acid aduce o exfoliere mai delicată, într-o bază emolientă. Alternarea lor permite o exfoliere constantă, cu ingrediente diferite de la o ședință la alta, adaptată toleranței pielii.

Frecvența ședințelor, timpul de contact și ordinea produselor se stabilesc de către specialist, după evaluarea pielii și conform protocolului producătorului.

Care este mai bun: peeling enzimatic sau peeling chimic?

Întrebarea corectă nu este „care este mai bun?”.

Ci:

„Care mecanism este mai potrivit pentru pielea pe care lucrăm și pentru obiectivul pe care îl avem?”

Peelingul enzimatic

Poate fi o opțiune potrivită atunci când urmărim:

• exfoliere superficială;
• îndepărtarea corneocitelor de la suprafață;
• netezirea texturii;
• luminozitate;
• o abordare mai delicată;
• pielea sensibilă, fină sau uscată, atunci când aceasta permite procedura.

În cazul Fruit Peeling, papaina și bromelaina sunt componentele centrale ale mecanismului enzimatic.

Mitul: „Peelingul chimic distruge bariera pielii”

Aici trebuie făcută o distincție.

Un peeling chimic suficient de intens poate afecta temporar bariera cutanată.

Tocmai de aceea concentrația, pH-ul, timpul de contact și protocolul contează.

Dar de aici până la afirmația că „peelingurile chimice distrug pielea” este o diferență foarte mare.

Peelingurile superficiale sunt concepute pentru o exfoliere controlată, limitată la stratul cornos și la epidermă. Literatura descrie AHA-urile ca ingrediente utilizate pentru îmbunătățirea texturii și a aspectului pielii, cu un profil de siguranță bun atunci când sunt folosite corespunzător.

Problema nu este existența acidului.

Problema apare atunci când intensitatea procedurii depășește capacitatea pielii de a o tolera.

Când poate deveni un peeling problematic?

Atunci când procedura nu mai este controlată.

Riscul crește, de exemplu, atunci când:

• se folosește o concentrație prea mare pentru persoana respectivă;
• pH-ul și concentrația nu sunt evaluate împreună;
• timpul de contact este depășit;
• procedura se repetă prea des;
• pielea este deja iritată sau are bariera cutanată afectată;
• se combină prea multe produse exfoliante;
• nu se respectă protocolul;
• nu este asigurată protecția solară.

Așadar, siguranța nu vine din faptul că un peeling este „enzimatic” sau „chimic”.

Siguranța vine din alegerea corectă a produsului și din controlul procedurii.

Protecția solară după exfoliere nu este opțională

Acesta este unul dintre lucrurile care nu ar trebui ascunse atunci când vorbim despre peelinguri.

AHA-urile pot crește temporar sensibilitatea pielii la radiațiile UV. FDA recomandă protecție solară în perioada utilizării AHA-urilor și după aceea, conform instrucțiunilor produsului. 

Prin urmare, după un peeling, SPF-ul nu este un detaliu opțional.

Este cu atât mai important atunci când urmărim uniformizarea aspectului petelor pigmentare, deoarece iritația și expunerea la UV pot stimula producția de melanină și pot compromite rezultatul.

Un peeling bun nu înseamnă neapărat o piele care se cojește

Acesta este probabil unul dintre cele mai persistente mituri.

Există persoane care consideră că, dacă pielea nu se descuamează vizibil, peelingul „nu a funcționat”.

Nu este corect.

O parte importantă a exfolierii are loc la nivel microscopic, fără ca pielea să se desprindă în foițe vizibile.

În plus, peelingurile superficiale acționează predominant la nivelul epidermei și au, de regulă, un timp redus de refacere. 

Nu urmărim ca pielea să se cojească. Urmărim o exfoliere controlată.

Cum alegem între un peeling enzimatic și unul chimic?

Alegerea poate fi privită ca o evaluare în trei pași.

1. Ce tip de piele avem?

Sensibilă? Uscată? Seboreică? Predispusă la acnee? Matură?

2. Care este nevoia principală?

Textura? Sebumul? Comedoanele? Petele pigmentare? Aspectul tern? Primele semne ale îmbătrânirii?

3. Câtă exfoliere este necesară?

Nu orice piele are nevoie de aceeași intensitate.

O piele sensibilă și deshidratată nu trebuie să primească automat un peeling mai puternic doar pentru că acesta „lucrează mai intens”.

La fel, o piele cu pete pigmentare sau predispusă la acnee poate beneficia de o formulă mai complexă, în care acizii și celelalte ingrediente active sunt alese în funcție de obiectiv.

Ce ne arată, de fapt, formulele Alissa Beauté?

Privite împreună, produsele evidențiază o idee importantă: nu există un singur tip de peeling chimic.

Concluzie: acidul nu este dușmanul pielii. Lipsa controlului este.

Un peeling chimic nu este, prin definiție, o procedură agresivă.

Este o metodă de exfoliere controlată.

Poate fi blând sau intens. Poate acționa strict superficial sau mai în profunzime, în funcție de agent și de protocol.

La fel, un peeling enzimatic nu este automat lipsit de riscuri doar pentru că provine din fructe.

„Natural” nu este sinonim cu „inofensiv”, iar „chimic” nu este sinonim cu „dăunător”.

Ceea ce contează este mecanismul, concentrația, pH-ul, formularea, timpul de contact, frecvența, indicația și particularitățile pielii.

Atunci când aceste elemente sunt evaluate corect, peelingul devine mai mult decât o simplă metodă de îndepărtare a celulelor moarte. Poate fi un instrument cosmetic pentru textură, luminozitate, pielea predispusă la acnee, uniformitatea tenului și aspectul general al pielii, folosit în cadrul unui protocol adaptat fiecărei persoane.

Pentru că obiectivul unui peeling nu ar trebui să fie:

„Cât de mult putem exfolia?”

Ci:

„De câtă exfoliere are nevoie această piele pentru a obține rezultatul dorit, păstrându-și în același timp integritatea și toleranța?”

Aici se află diferența dintre un peeling folosit la întâmplare și un peeling folosit corect.

Notă importantă

Peelingurile cu concentrații și/sau valori de pH concepute pentru uz profesional nu trebuie tratate ca produse obișnuite de exfoliere pentru acasă. Evaluarea pielii, respectarea protocolului producătorului și îngrijirea post-procedură sunt esențiale, iar peelingurile chimice cu potențial de iritație sau arsură trebuie efectuate de un profesionist instruit. Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul unui medic dermatolog.

Surse

• American Academy of Dermatology (AAD). Chemical peels: Overview. https://www.aad.org/public/cosmetic/younger-looking/chemical-peels-overview
• American Academy of Dermatology (AAD). Chemical peels: FAQs. https://www.aad.org/public/cosmetic/younger-looking/chemical-peels-faqs
• DermNet. Chemical peels. https://dermnetnz.org/topics/chemical-peels
• Lee KC, Wambier CG, Soon SL, et al. Basic chemical peeling: Superficial and medium-depth peels. Journal of the American Academy of Dermatology. 2019;81(2):313–324. DOI: 10.1016/j.jaad.2018.10.079. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30550830/
• Soleymani T, Lanoue J, Rahman Z. Evidence and considerations in the application of chemical peels in skin disorders and aesthetic resurfacing. Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology. 2012. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20725555/
• Clark E, Scerri L. Superficial and medium-depth chemical peels. Clinics in Dermatology. 2008;26(2):209–218. DOI: 10.1016/j.clindermatol.2007.09.015. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18472062/
• U.S. Food and Drug Administration (FDA). FDA warns against purchasing or using chemical peel skin products without professional supervision. 2024. https://www.fda.gov/drugs/drug-safety-and-availability/fda-warns-against-purchasing-or-using-chemical-peel-skin-products-without-professional-supervision